Primele dovezi ce atesta existenta tiparului provin din anii 2200 i. Hr., din templele si platele regilor din Babylonia si Sumer. Aceste sunt blocuri de tipar pe care sunt scrise diverse ideograme si pictograme. Dezvoltarea tehnica si intelectuala a impus transmiterea informatiilor si a cunostintelor cu ajutorul scrisului alfabetic, primii pasi in acest sens fiind facuti de rabini, chinezi si diversi calugari. Acestia copiai informatii scrise cu scopul de a le transmite mai departe.

Cele dintai tehnici de tiparit foloseau blocuri fixe de lemn si se utilizau inca din secolul VII d. Hr. La templul budist Pulguk-sa din Korea se afla in prezent un sul de hartie inscriptionat cu diverse texte budiste, ce dateaza din secolul al VII-lea. Acesta a fost descoperit in anul 1966, fiind o piesa de mare valoare documentara. Diverse alte pergamente tiparite pe pagode din lemn se afla in Japonia, in templul din Nara.

In ciuda acestor descoperiri, Johannes Gutenberg este creditat drept inventorul presei de tipar. Acesta s-a asociat cu Johann Fust si Peter Schoffer in 1450, realizand prima presa de tipar cu litere mobile din Europa. Acesta a tiparit Biblia si un calendar, devenind cunoscut pentru aceasta realizare. Cu toate ca tiparul nu a fost chiar inventia lui proprie, Gutenberg a realizat o serie de experimente cu ajutorul carora a imbunatatit procesul de tiparire, transformand-o intr-un proces mult mai practic. El a utilizat matrite de nisip pentru turnarea caracterelor si a introdus pe continent literele mobile. Pentru o perioada de aproximativ 500 de ani, literele mobile introduse de acesta au ramas neschimbate, tiparind miliarde de carti.

In anul 1889 Hippolyte Marinoni a aratat la expozitia de la Paris inventia sa, ce folosea o rola de hartie pe o presa rotativa pentru a tipari imaginile pe ambele fete ale hartiei. Acesta era mai apoi taiata si faltuita in stive de ziare. Desigur, o data cu trecerea timpului si tiparul a suferit modificari. Dupa anii “80 s-a dezvoltat semnificativ internetul si tehnica IT, revolutionandu-se astfel domeniul tipografic. Cererea tot mai mare de iformare a determinat oamenii sa caute metode noi, aducand constant imbunatatiri.